duminică, 19 iulie 2009

Din seria "OK"... Eroii lui Kelly


Mi-am zis ca ar fi ideal sa incep aceasta serie de posturi cu un film care imi este foarte drag: "Kelly's Heroes".




Am vazut prima data filmul pe la inceputul anilor 90, pe caseta video (ce vremuri frate). Nu stiu de ce, dar parca nu se compara feelingul filmelor date jos de pe torenti si dc++, cu cel transmis de catre filmele pe care le procurai cu greu pe caseta. Dar, ma rog, este doar o parere :)

Mai trebuie sa mentionez faptul ca acest film este primul in care l-am vazut pe Clint Eastwood. Lesne de inteles, am devenit instant fan al sau, lucru care s-a definitivat in momentul cand am vazut "The good, the bad and the ugly" (un pic mai later despre acest film).

Ce m-a impresionat la acest film, pe laga modul in care actorii interpreteaza tot? Ideea de comic alaturata unui razboi mondial versiunea no.2, cere i-a iesit foarte bine mai ales lui Donald Southerland ( daca nu il stiti, vedeti M.A.S.H , filmul... NEAPARAT !!! )






Versurile piesei "Burning Bridges", soundtrack-ul filmului:

Friends all tried to warn me
But I held my head up high
All the time they warned me
But I only passed them by
They all tried to tell me
But I guess I didn't care
I turned my back and
Left them standing there

All the burning bridges that have fallen after me
All the lonely feelings and the burning memories
Everyone I left behind each time I closed the door
Burning bridges lost forevermore

Joey tried to help me find a job
A while ago
When I finally got it I didn't want to go
The party Mary gave for me
When I just walked away
Now there's nothing left for me to say

All the burning bridges that have fallen after me
All the lonely feelings and the burning memories
Everyone I left behind each time I closed the door
Burning bridges lost forevermore

Years have passed and I keep thinking
What a fool I've been
I look back into the past and
Think of way back then
I know that I lost everything I thought I that could win
I guess I should have listened to my friends

All the burning bridges that have fallen after me
All the lonely feelings and the burning memories
Everyone I left behind each time I closed the door
Burning bridges lost forevermore

Burning bridges lost forevermore



joi, 9 iulie 2009

Remember

Iar am ajuns in momentul acela cand ma intreb unde dracu se duc anii... stiu, vesnica intrebare.
Daca ar avea raspuns, nu as mai intreba :)

Stau si ascult Nightwish de vreo 2 ore.. si nu i-am mai ascultat de multa multa vreme. Pot spune ca eram fan in liceu, am avut si placerea sa ii vad cand au venit prima data la Bucuresti (primul mare concert la care am fost).

Dar nu asta e ideea. Ideea este ca trupa asta imi aduce aminte de o gramada de prieteni din timpul liceului, care acuma cine stie pe unde sunt; imi aduce aminte de noptile (ne)pierdute la ruine la Chindia si pe scena din parc.. ce pacat ca au dat-o jos. Cred ca scrisesem zeci de nume de trupe cu markerul pe scandurile alea.

Imi aduc aminte de sticlele de bere care le ascundeam cand veneau autoritatili la facut norma de buletine pe seara. Imi aduc aminte de cantarile date acolo cu prietenii, de primele piese invatate.

Cred ca imi pot aminti cateva veri la rand cand ne strangeam in fiecare seara.

Ma gandesc ca acum, nu mai vine nimeni acolo. Ruinele zac, nu mai asculta cantece la ghitara, povesti spuse la o bere. Pacat.

In cinstea acelor vremuri, Nightwish-Phantom Of The Opera